Ingineri din toate gările, reveniţi-vă! (II)

Ăştia suntem! Se apropie vremea când “hai la Revedere!” se va scrie cu literă mică…

Să nu uităm însă că:

AM FOST ADEVĂRAŢI

SUNTEM VERITABILI

ŞI VOM FI AUTENTICI

La Revederea asta se poate spune că suntem nişte tineri în floarea vârstei, la următoarea ne vom situa între două vârste (cu copii de liceu!), în timp ce la aia de 30 de ani nici nu vreau să mă gândesc!

Regretul meu este că n-am putut fi vecin de masă cu fiecare dintre voi! În prima seară am stat lângă Nedeloaia (mamă, “cum sărea sângele!”), în timp ce la masa festivă am fost încadrat între Patronu (altfel cine ştie la cine ajungea vinul lui!) şi Tase, cu Manolo şi cu Viraj prin zonă. La fel de bine puteau fi însă Perşică sau Stelanu’, Stâncă sau Sandrinio, Gândac sau Cipi, Gică cel de după stâlp sau oricare dintre ceilalţi. Ba chiar încă vreo câţiva care n-au reuşit să ajungă (sănătate maximă, Radule!)! Bineînţeles, cel mai bine ar fi fost să fiu înconjurat de toate colegele, dar se pare că nu mă mai aflu printre priorităţile lor, ca odinioară!

Aştept şi impresiile voastre!